Nemuritorul Eminescu: poezie de Eliza-Maria Dodea

Nemuritorul Eminescu

Mihai Eminescu, un geniu înnăscut,

S-a făcut remarcat din copilărie,

Când scria câte o poezie,

Iar acum a ajuns recunoscut.

El iubea să-și petreacă timpul în natură,

Și inspirat de măreața lună,

A scris cea mai lungă poezie,

Care e cea mai mare bogăție.

Seara, pe fereastră privea,

Spre întinsă feerie,

Care încet, încet adormea,

Iar el mai scria o poezie.

Pe codru îl iubea nespus,

Toate tainele lui le-a spus,

Și ajutat de acest decor,

A scris și poezii de dor.

Astăzi, 131 de ani au trecut,

De când el a rămas pentru veșnicie tăcut,

Dar el este încă cunoscut

Prin poeziile pe care le-a făcut.

 Eliza-Maria Dodea